Impozitarea bitcoinului în România | CexMinerRomania

Impozitarea bitcoinului în România

Cuvântul de ordine atunci când îți construiești o afacere sau pui bazele unei activități din care vrei să faci profit este optimizarea fiscală. Este vorba despre o serie de alegeri fiscale adaptate tipului de afacere pe care îl întreprinzi și care te ajută să te dezvolți pe termen lung, plătind taxele cuvenite statului în care te desfășori. Ce se întâmplă însă când modelul tău de afaceri este atât de nou încât legile statului nu au reușit să te prindă din urmă și să priceapă planurile tale? Evident, acesta este și cazul bitcoinului, existent pe piață din 2008 și aflat încă pe un teren care nu a fost studiat de autorități.

Voi începe prin a spune că esențialmente, după legislația în vigoare, bitcoinul nu este impozitabil pentru că nu există în lege. Situația poate să devină ceva mai complicată la interacțiunea cu băncile. Aici ar putea să apară probleme pentru că ele sunt supuse legislației anti-spălare de bani și trebuie să raporteze sumele depozitate mai mari de 5000 de euro, moment în care te poți trezi pus sub lupa autorităților. Asta nu te face infractor, însă este posibil să fii tratat ca și când ai fi unul până când se lămurește situația. Pentru a evita astfel de situații, poți declara din timp câștigurile obținute din bitcoin și poți plăti o serie de taxe pe profit, însă hățișul legislativ este destul de complicat. Cei care vor neapărat pot deci să își plătească impozitele normate.


”În primul rand as nota ca este o propunere legislativa de la Comisia Europeana spre Paralamentul European pentru a modifica Directiva 849 privind AML, KYC si ATF (antispălare de bani, cunoașterea clienților, anti-terorism).

In interior daca o aproba prin Octombrie, si o vor aproba pentru ca vine pe filiera de terorism, va fi definitie a monedei virtuale si obligatia celor care ofera serviciu de schimb sa isi identifice si monitorizeze clientii. Se vor limita tranzactiile cash si mai mult decat sunt. Deci anonim va fi tot mai greu sa schimbi bitcoin.” Preconizează Vlad Nistor, director la exchage-ul CoinFlux.

Când nu există o legislație competentă, se merge către genul proxim. În primul rând, moneda bitcoin nu are o definiție legislativă clară și nu este cuprins în nici o lege comprehensivă, special dedicată. Așadar, cum se impozitează bitcoinul, dacă el din punct de vedere legal nu există? Aceasta este o întrebare care îi pune în încurcătură pe mulți avocați și notari și se poate ca, discutând cu ei, să primești sugestii diferite de abordare de la profesioniști diferiți. Este vorba despre înțelegerea diferită a legislației și interpretarea sa în moduri diferite, iar asta îi alarmează pe mulți afaceriști care țin să doarmă liniștiți noaptea. În definitiv, odată ce ai aderat la o abordare, de unde poți să știi că și autoritățile vor aborda lucrurile la fel ca tine și nu vor căuta cu tot dinadinsul să îți facă zile negre?

Bitcoinul nu există din punct de vedere legal, deci nu poate fi impozitat? 

Sunt unii care speculează această idee, că moneda bitcoin, nefiind parte din legislația curentă, este în afara radarului autorităților. Da, este foarte adevărat acest lucru. Atâta timp cât ai 1, 10, 100, 1000 de bitcoini în portofelul electronic, nimeni nu te va trage la răspundere că nu ai plătit taxe pentru el, la fel cum nu plătești taxe pentru jocul Solitaire pe care îl ai în calculator. Este un element virtual de pe calculatorul tău și atâta timp cât rămâne în zona virtuală, este neimpozitabil. Se poate să fi minat bitcoinii, să îi fi cumpărat de pe piața de schimb pe bani peșin, atâta timp cât nu ai încălcat vreo legislație nimeni nu poate să te tragă la răspundere. Și, în primul rând, nimeni nu poate să știe dacă tu ai sau nu bitcoini în portofelul tău virtual, personal și criptat. Așadar, da, aveți dreptate când spuneți pe forumuri că bitcoinul, în etapa asta despre care vorbesc, în care i-ați obținut într-un mediu virtual asupra căruia statul nu are jurisdicție, bitcoinii sunt ai voștri și nimeni nu vă controlează.  Asta se aplică atâta timp cât nu implicăm în ecuație orice alt element acoperit legislativ (bani fiat, servicii ori produse). Cu alte cuvinte, atâta timp cât nu cumperi și nu vinzi nimic cu bitcoin și nu îi schimbi, da…sunt neimpozitabili. Ori, nu acesta este scopul monedei bitcoin?

Problema se pune la conversie. Să zicem că vrei să schimbi acei bitcoini în bani fiat, recunoscuți și susținuți de statul român. Cum vei face tranzacția? Banii fiat sunt acoperiți legal și vă spun cu siguranță că orice tip de tranzacție pe bani este acoperită legal. Așadar, te vei duce pe o alee întunecată, cu stick-ul sau telefonul smart și vei primi la schimb o servietă cu bani pe care ți-o legi cu cătușe de mână? Evident că nu. Cel care cumpără bitcoini de la tine, va scoate servieta de bani de la bancă, pe toți odată, fără să atragă atenția? Apoi, când te hotărăști să depozitezi banii, îi vei depozita sub pernă sau la bancă? Cum îți vei cumpăra, de exemplu, aparatură pentru compania pe care o administrezi? În general, cum vei cheltui acei bani? Au apărut ei din neant? Trebuie să fii conștient că băncile, ANAF-ul, îți vor pune aceste întrebări.

Pe partea legislativă clară și enunțată coerent, în România nu se aplică decât o decizie venită din afară, de la Curtea Europeană de Justiție, care spune că moneda este scutită de plata taxei pe valoare adăugată. Este vorba despre o legislație emisă în toamna anului trecut, care vizează schimburile de monedă virtuală din întreaga Uniune Europeană. Este singurul element legislativ care clarifică statutul monedei bitcoin, inclusiv în România, și care ar încadra practic moneda bitcoin în aceeași categorie cu banii tradiționali, supuși aceleiași formulări.

Introducerea plății cu bitcoin în afacerea pe care o administrezi 

Acesta este cel mai simplu capitol, fără spini de niciun fel. În momentul în care te hotărăști să introduci plata cu bitcoin în afacerea ta, poți contacta un procesator de plată (în România își desfășoară activitatea Netopia) care îți va explica tot ce trebuie să știi și tot ce trebuie să știe cei din departamentul tău de contabilitate despre bitcoin. Adică, mai nimic. Afacerile tale se vor desfășura ca de obicei, cu simpla adăugire că vei avea un nou mediu de plată. În schimb, în contul tău nu vor intra bitcoini nici un moment. Vei primi, de obicei la sfârșitul zilei, plata în lei românești într-un cont asociat, iar contabilitatea se desfășoară ca de obicei.

Timizii m-au întrebat dacă nu cumva vor intra pe radarul autorităților, dacă nu își vor crea complicații. NU! Vola, Pcgarage, F64 etc au adoptat plata cu bitcoin. Este vorba despre afaceri mari care nu s-au sfiit să ofere un nou mediu de plată pentru că acest lucru nu le complică în nici un fel contabilitatea, doar le deschide un nou mediu de plată.

Bitcoinii respectivi sunt deci schimbați în fiat și impozitați ca atare.Tranzacțiile la schimb intră sub decizia Curții Europene de Justiție, care spune că bitcoinul este exclus de la plata taxei pe valoare adăugată.

Afaceri bazate exclusiv pe bitcoin 

Lucrurile s-ar putea complica puțin în momentul în care oferi servicii sau produse cu plata direct în bitcoin. O să iau în vizor un exemplu concret. Un site de gambling acceptă (și) plata cu criptomonedă. Are forme legale. La sfârșitul zilei, profiturile site-ului sunt de 1000 de lei, impozitați după norme, și 20BTC aflați în portofelul electronic.

Pentru cei 1000 de lei plătește taxele aferente, pe profit, de 16%, în funcție de încadrarea firmei. Ce se întâmplă cu cei 20BTC?

Vlad Nistor a explicat cum stă situația în acest caz.

”Bitcoinii îi ții în contabilitate ca într-un cont, ca de banca de FX și evaluezi bitcoinii la pretul pieței. Deci variația prețului trece prin contul de profit și pierderi la venituri și pierderi financiare”

O abordare comprehensivă am descoperit pe formulul bitcointalk, pusă la punct de

”Pentru a avea o abordare clara cu privire la ce taxe si impozite se platesc ar trebui sa existe o reglementare legala care sa incadreze BTC undeva…ce este el? marfa? moneda? instrument financiar?

 – daca este marfa automat este purtator de TVA, si se impoziteaza profitul (diferenta dintre veniturile obtinute si cheltuielile aferente);”

[Aici se pot încadra foarte bine fermele bitcoin și activitățile de minerit comercial. Bitcoinul devine o marfă pe care o produci și o vinzi.]

” – daca este moneda nu se impoziteaza, este mijloc de schimb; aici poate interveni problema in care sa fie considerat o valuta si atunci sunt impozitate contractele la termen;”

[Da, bitcoinul poate să fie considerat monedă atâta timp cât o accepți pentru servicii și produse și o folosești pentru plăți. Ce se întâmplă când faci conversia? Logic ar fi să devină automat valută. Este posibil să intre sub o nouă încadrare în funcție de operațiunile efectuate? Toate acestea sunt probleme pe care ar trebui să le rezolve o legislație nouă. În lipsa ei, ne aflăm într-o zonă pentru care pur și simplu nu există o hartă. Da, Noul Continent există, dar pentru că nu avem o hartă pentru el, putem să îi negăm existența. Asta înseamnă că nu îl vom exploata, și, mai grav, nici nu ne grăbim să îl trecem pe hartă.]

”- daca este instrument financiar se impoziteaza castigul (diferenta dintre pretul de vanzare si cel de cumparare)”

[Vorbim aici despre specula de pe piață, buy low, sell high, make profit (cumperi ieftin, vinzi scump, faci profit). Pentru că tu faci profit, statul trebuie să primească partea leului. Nicăieri în lege nu există însă o definiție a bitcoinului ca instrument financiar, decât dacă ții cu tot dinadinsul să te înregistrezi ca atare.]

”O a doua abordare o constituie tipul de venit obtinut:

 – daca venitul este obtinut din salarii, servicii,consultanta,drepturi de autor si tot ceea ce tine de o activitate prestata de tine pentru care esti remunerat in BTC atunci e 16% din tot (exista unele deduceri personale);

 – venitul il obtii ca persoana fizica, ca PFA , ca persoana juridica? sunt diferentieri clare si aici. Ca persoana juridica este clar ca platesti impozitul pe profit, ca PFA nu prea te poti inregistra cu o activitate legata de BTC in prezent pentru ca nu exista in nomenclator.

 – in acest caz poti plati un impozit forfetar, iar ca persoana fizica vei plati in baza declaratiei anuale de impunere.

Nefiind incadrata o putem trata prin analogie. Un cioban care are o turma de oi, nu e PFA, nu e firma, ce plateste? Plateste 16% la toata branza, lana, mieii si cacarezele produse? NU – daca are pana in 50 oi nu plateste nimic iar peste 50 oi plateste prin norma de venit (pe cap de animal). In acest mod consider eu ca ar trebui incadrata si activitatea de minerit independent la BTC.”

[În regulă, dacă are sub 50 de oi nu plătește nimic. Ce înseamnă 50 de oi în bitcoin? Există o rată de conversie? A pus legislația un plafon pentru cât înseamnă o cantitate respectabilă de bitcoin? Nu.  Asta ne lasă într-o zonă cenușie a legii, care ar trebui rezolvată și clarificată. Cât despre plata salariului în BTC, problema pentru angajat se pune doar să îi accepte, el personal nu este impozitat. Angajatorul plătește în schimb contribuția la sănătate a angajatului, de 5,5%]

Concluzia lui Vlad Nistor este că, încadrarea în sine este complicată iar situația curentă…doar temporară. ”În noua legislație va fi o definiție si va fi cu totul altceva. Momentan avocatul nostru ne spune că e bun fungibil pe legea română, dar nu va mai fi. Nu va fi nici monedă și nici commodity. Va fi monedă virtuală conform legislației. Pe partea de minare se desfășoară un lobby cu Ministerul Finanțelor. 
Nu sunt implicat. Am un client care a primit consultanță pe tratarea bitcoinului în minerit și se pare că se aplică TVA pe acei bitcoini.”

 La fiecare capitol expus, lipsește legislația clară. Aceasta întârzie să apară iar cei care vor să fie în legalitate o pot face plătind taxele pe profit obișnuite și trecând printr-un exchange cu forme legale, plata făcând-o odată ce fac conversia, pentru a simplifica lucrurile. Oricum, momentul cheie rămâne conversia și lucrul cu băncile, atunci când vorbim despre sume mari depozitate într-un cont.

Pentru a vă clarifica lucrurile, este necesar să discutați cu un avocat, cu un contabil sau cu un notar pentru că fiecare afacere are aspecte diferite și fiecare jurisdicție tratează în mod diferit problema. Pentru mulți, o vizită la ANAF și o discuție pe larg cu un consultant gratuit poate să fie arhi-suficientă.


Vlad Nistor (CoinFlux)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu